O poveste de brumar

Olimpia Urdea

„Copilăria – o imensă nevoie de mirare” (Victor Hugo) „Ce bogăție și ce frumusețe Putem afla în luna lui brumar.” (Valentina-Andreea Ruică) Și a fost frumusețe. Și a fost bogăția sufletelor. Și a fost mirare! O după-masă de duminică de brumar, pe o scenă. Și nu una oarecare , ci una aranjată anume de o mână de omenoase și talentate educatoare. Se întâmpla la Școala Gepiu Bihor. Am găsit acolo o oaza de frumusețe: Dovlecei pe care și-au lăsat amprentele micuții grădiniței, mamele și bunicile lor, într-o îngemănare a talentului și imaginației; Dansuri pe ritmurile copilăriei; Poezii de toamnă; Și […]

Patologia…veșmântului

Olimpia Urdea

Ciudat titlu mi-am ales, nu-i așa?  Și nu doresc să fie un titlu doar pentru un articol, pentru că este atât de mult de vorbit despre…patologia veșmântului! De aceea îmi doresc să abordez aspecte multiple, având toate aceeași matrice. De ce patologie? Haideți să vedem care este etimologia acestui cuvânt:   provenind din limba greacă, el se compune din páthos „boală” + logos „studiu”. Acum cred că e oarecum clar unde…bat! Nu clopotele…(pentru cine l-a citit pe Ernest Hemingway)”, ci unde bat eu! Așadar, voi povesti până la plictis despre patologia veșmântului (veșmântul, termen generic care înglobează în conținutul său tot ceea ce […]

Poveștile continuă…

Olimpia Urdea

Când poveștile sunt de succes, ele nu se opresc. Firul desfășurării lor continuă, derularea are loc în alt context, pe un alt fundal, sub ochii altor privitori. 15 iunie 2022 În țară de această dată. Ne aflăm în Cluj, la Transilvania Fashion Gala. Întâlnesc oameni cunoscuți, oameni între oameni. Oameni care dau valoare locului prin prezența, atitudinea și implicarea lor. Iar noi devenim mai bogați cunoscându-i! Se spune că oamenii se împart în 3 categorii: Oameni pe care nu-i intereseaza ce se întâmplă; Oameni care lasă ca lucrurile să se întâmple; Oameni care fac lucrurile să se întâmple! Pe parcursul […]

Construcții și deconstrucții vestimentare

Olimpia Urdea

  Diana. Dacă ar fi să găsesc cele mai potrivite două cuvinte pentru a o caracteriza, acestea ar fi ambiția și perseverența. Două ingrediente care sunt nelipsite în drumul spre succes! Alături de talent, creativitate și imaginație, dau măsura reușitei. Diana și-a ales drumul din pasiune, așa cum ea însăși spune! Ce a caracterizat colecția cu care s-a prezentat la European Fashion Talent Design Competition în Novi Sad a fost construcția și deconstrucția concepută pentru piesele colecției. Fiecare ținută, prin deconstrucție, își modifica forma, metamorfozându-se din ceea ce am văzut defilând pe podium, în ținute casual. Avatarul întregii colecții este […]

„Gutta cavat lapidem, non vi, sed sæpe cadendo”

Olimpia Urdea

(Ovidiu) Astăzi doresc să vorbesc despre matricea care poate defini  un artist. Mulți vor spune că nu sunt îndreptățită să vorbesc despre asta, având formarea inițială cea de inginer. Ba da! Îmi dau dreptul cercetarea  studiile doctorale în artă, cu precădere în arta costumului! Îmi dă dreptul experiența atâtor ani de muncă ca formator de generații de designeri vestimentari! Îmi dau dreptul rezultatele pe care le-am obținut împreună cu studenții, în domeniul – deloc ușor de abordat – al design-ului vestimentar! Revin la matricea inițiată și îi identific elementele esențiale: pasiune, viziune, creativitate.  Când pe liniile matricii adăugăm elemente ca […]

Când îți redescoperi foștii studenți…

Olimpia Urdea

Am avut în urmă cu câteva luni, plăcerea să descopăr pe o pagină virtuală, câteva ținute vestimentare care mi-au atras atenția. Prin originalitatea lor și prin calitatea execuției, păreau să fie…altceva. Elegante, feminine, cu materialități subtile, rafinate, cu construcții interesante. Plăcerea a fost cu atât mai mare, cu cât, în spatele lor, am descoperit-o pe Oana. La propriu. Pentru că este nu doar creatoarea ținutelor pe care le propune ci și modelul care prezintă ținutele. Oana își prezintă propriile ținute, cu eleganță, cu cunoașterea designerului care știe ce anume dorește să pună în evidență prin ținutele pe care ni le […]

Mătasea, a doua piele …Silk, second Skin (II)

Olimpia Urdea

(Extras) …Veşmântul ca obiect şi semn, facil reperabil în microuniversul social, devine interfaţă semnificantă a ego-identităţii purtătorului. Veşmântul decorează corpul şi completează personalitatea umană în funcţie de societatea în care individul doreşte să se prezinte, pe care doreşte să o „uimească şi să o convingă”(1). Prin veşmânt, individul – purtătorul – urmăreşte înscrierea corporalităţii sale în spaţiul social, acest body language în care corpul uman devine spaţiu experimental. Între spaţiul corporal şi cel social, ca necesitate a reinventării, veşmântul se impune ca un sine corporal material marcant în căutarea spaţiului identităţii. Focillon spunea că „spaţiul este locul operei de artă… […]

Mătasea, a doua piele …Silk, second Skin (I)

Olimpia Urdea

Aleatoare asemănarea (literal vorbind) între cei doi termeni – silk și skin – pe care i-am alăturat în studiul meu? _________________ (Extras) …Ţesătura veşmântului, în materialitatea sa intimă, poate deveni o producţie textuală, purtătoare de informaţii complexe. Evoluţia veşmântului, prin prisma materialităţii sale, poate fi privită sub mai multe aspecte: acela al statutului estetic al materialităţii în ansamblul pieselor de îmbrăcăminte, menite să impună, prin purtare, pe cineva în ochii celorlalţi, ca prezenţă generatoare de spectacol, stârnind astfel admiraţie, încântare; se poate pune problema unei materialităţi „la modă” în evoluţia istorică a costumului; un alt aspect vizează interferenţa esteticului cu […]

Să vorbim despre mătase…Let’s talk about Silk…(VIII)

Olimpia Urdea

(Extras) După ce secole întregi moda vestimentară în Ţările Române a stat în umbra influenţei de la Înalta Poartă, cu accente mai puternice sau mai estompate, după 1850, Parisul devine principala referinţă, iar „înlocuirea Constantinopolului cu Parisul însemna ieşirea din obscuritatea Orientală pentru înaintarea spre luminile Occidentului.”[1] O schimbare socială se petrece în epocă, sub toate aspectele ei, la care se aliniază şi moda înveşmântării. „Războiul ruso-turc din 1806-1812 a afectat în mod spectaculos moda în Principate. Ofiţerii ruşi şi familiile lor au introdus stilul occidental, care – potrivit numeroşilor observatori străini – a luat cu asalt înalta societate din […]

Să vorbim despre mătase…Let’s talk about Silk…(VII)

Olimpia Urdea

(Extras) Secolul al XV-lea este marcat de o perioadă de puternică înflorire comercială. Veşmântul din Ţările Române  îmbracă haina răsăritului ca urmare a trecerii statelor sud-dunărene, a Poloniei şi Ungariei sub dominaţia turcească. Neguţătorii greci, italieni şi genovezi sunt cei care animează târgurile din  Tîrgovişte sau din cetăţile Sibiului, Braşovului, Bistriţei, desfăcându-şi pentru neguţătorii autohtoni, în mare parte saşi, mărfurile „tătăreşti” sau „marfa de pe mare”: mătăsuri – camha, tafta, atlasul, catifeaua, stofe de mătase şi fir, ţesături orientale, turceşti. Dincolo de Carpaţi, în Suceava, era punctul de întâlnire cu negustorii poloni care-şi aveau în capitala Moldovei propria lor casă […]